Ranit si uitat

Cate nopti plang de al tau dor
Fara tine, nu mai am aripi sa zbor
Spre stele si fericire
Ai uitat de mine si de iubire


M-ai stins usor sub privirea ta
Am crezut ca nu ma vei uita
Am sperat ca vei fi langa mine
Te-am iubit si am crezut in tine


,,Acum plang singur, ,,invelit” cu amintiri, ce-mi alina sufletul ce arde de al tau dor”.


Nu-ti pasa ca eu am nevoie de mangaierea ta. Nu poti sa intelegi, ca eu sunt intr-un intuneric, ce mi-a blocat iesirea spre lumina. Nu poti sa vezi, ca eu plang de al tau dor si nu ma pot opri. Nu vii sa-mi alini sufletul, cu o raza de iubire, vorbe frumoase si imbratisari din toata inima ta. Ai suflet de arama, care nu se poate clinti din loc, nici macar cu o lacrima si strigat de ajutor. Ma lasi sa ma cobor in oceanul amar al singuratatii, sa ma inec, fara sansa de a fi salvat la timp. M-ai luat visele si mi-ai strivit inima sub greutatea amagirilor desarte si promisiunilor inexistente. Cu toate astea, inima mea se incapataneaza sa te iubeasca, asa murinbunda cum e, asa cum ai lasat-o, sa se distruga. Puteai sa faci, in asa fel, sa fim impreuna la bine si la greu. Sau puteai, pur si simplu, sa nu ma fi contactat. Nu mai sufeream de dorul tau si din cauza nepasarii tale. Ma duc la somn cu ochii arsi de lacrimile fierbinti si cu inima topita de amintiri si dornica sa te mai resimta alaturi de ea. Te iubesc…

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *